Guvernul polonez va extinde plafonarea preţului electricităţii pentru consumatorii casnici în primele nouă luni din 2025, transmite Reuters.
"Preţurile electricităţii nu vor creşte în 2025. Le vom îngheţa timp de nouă luni", a declarat premierul Donald Tusk înaintea reuniunii Consiliului de Miniştri, adăugând: "Ar putea să nu mai fie necesară prelungirea îngheţării preţului electricităţii şi, dacă va fi aşa, vom decide".
Guvernul a precizat că va fi menţinut actual preţ al electricităţii pentru consumatorii casnici din Polonia de 500 de zloţi (122,14 de dolari) pentru un Megawatt-oră, notează Agerpres.
Polonia a introdus în 2022 plafonarea preţului electricităţii pentru clienţii vulnerabili, pentru a atenua impactul creşterii preţurilor energiei, şi plăteşte compensaţii firmelor energetice pentru a acoperi costurile. Nivelul maxim al plăţilor pentru a menţine plafonarea preţului electricităţii este de 5,456 miliarde zloţi (1,33 miliarde dolari), a informat Executivul de la Varşovia.
Îngheţarea preţului electricităţii a ajutat la reducerea inflaţiei. În urma prelungirii plafonării, rata anuală a inflaţiei ar putea ajunge la 4,3% în 2025, iar fără această măsură ar accelera la 5,6%, conform estimării Băncii Naţionale a Poloniei (NBP). Instituţia estimează că rata inflaţiei în acest an este de 3,7%.
Săptămâna trecută, premierul ungar, Viktor Orban, declara că Uniunea Europeană trebuie să îşi regândească sancţiunile impuse Rusiei, pentru că aceste sancţiuni menţin preţurile energiei la un nivel ridicat, ceea ce afectează competitivitatea economică a blocului comunitar. "Preţurile energiei trebuie reduse prin orice mijloace. Asta înseamnă că sancţiunile trebuie regândite pentru că, în conformitate cu actuala politică de sancţiuni, preţurile energiei nu vor coborî", a declarat Viktor Orban, într-un interviu pentru postul public de radio din Ungaria.
Orban a precizat că firmele americane plătesc un sfert din suma pe care firmele europene o plătesc pentru gaze şi electricitate, un dezavantaj care nu poate fi contracarat prin alte mijloace.
De la debutul invaziei ruseşti în Ucraina, în 2022, Orban a devenit unul din cei mai vocali critici ai sancţiunile impuse Moscovei de Uniunea Europeană, precum şi ai sprijinului financiar şi militar oferit de blocul comunitar Ucrainei.
În timp ce ţările din Vestul Europei au făcut eforturi serioase pentru a nu mai fi dependente de energia rusească, Ungaria îşi asigură între 80 şi 85% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, ţară care îi furnizează şi 80% din necesarul său de petrol.
Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est (CEE), au urma să înregistreze anul viitor un avans de 3,5%, previzionează FMI, în timp ce oficialii de la Varşovia se aşteaptă la o expansiune de 3,9% în 2025, faţă de un nivel 3,1% estimat în 2024.